Sarai: „Se zvonește în lumea artelor că un artist adevărat ar uita de inspirație și ar trece direct la furt.”

Se zvonește în lumea artelor că un artist adevărat ar uita de inspirație și ar trece direct la furt.

Spune-ne, în primul rând, mai multe despre tine?

Mă numesc Sara, am apărut acum 19 ani și am cochetat cu fotografia de când mă știu. Mi se părea fascinant cum o mică mașinărie digitală (atașabilă telefoanelor) putea capta momente în timp real, reținându-le într-o memorie, oarecum, pe vecie – speram eu. Era foarte greu să realizezi o fotografie clară, nemișcată, tehnologia telefoanelor în acest sens fiind abia la început. Tot în copilărie, se știa în mod clar cine va fi fotograful pozelor de grup, cel a cărui mână nu tremura (prea tare). Adulții erau mulțumiți de rezultate, iar eu încântată de ocazionala provocare.
Trăiesc în București, cu toate acestea, cele mai bune fotografii surprind realități rurale. Am început în anul 2016 să lucrez în analog, iar de atunci, fotografia pe film a rămas principala mea formă de exprimare. M-am orientat spre aparate care funcționează cu sistem de setări manual. De curând am achiziționat un Canon.

Ai luat în considerare să urmezi vreun curs de specialitate în arta fotografiei sau preferi metoda autodidactică?

Când am avut primul aparat digital nu am putut aștepta începerea unui curs, așa că am cumpărat doua manuale stufoase de fotografie și le-am citit precum acele cărți ce nu te lasă să adormi până nu afli deznodământul – într-o noapte. Desigur, anii au trecut, tehnica a fost învățată, însă nu mă opresc din a acumula cunoștințe. În octombrie voi participa la proiect internațional care va avea ca tema principală natura și se va desfășura în Berlin.

 

Cum îți descrii stilul fotografic? Putem spune despre amprenta ta că se simte pe alocuri melancolică? Cum vezi acest lucru?

Peisagistica este în prezent principala temă a fotografiilor mele. Melancolia este tare subiectivă, dar cred că o putem surprinde la orice pas (dacă vrem să o vedem), pentru că este pretutindeni, chiar și în parcuri de distracții se poate ascunde dacă știi s-o cauți. Admit că mă influențează uneori; tristețea, apatia, trecerea timpului sunt elemente aparte pentru conștiința umană, îmi place să le includ, însă doar dacă ele sunt evidente, poate chiar exacerbate în context. Nu aș adăuga doar ,,un strop” de melancolie unei fotografii oarecare. O evit dacă această stare nu se află în cea mai puternică, pură formă.

Crezi că mai putem vorbi despre originalitate când vine vorba despre fotografie?

Categoric. Se zvonește în lumea artelor că un artist adevărat ar uita de inspirație și ar trece direct la furt. Este cam greu să furi. Chiar și atunci când te inspiri de undeva, va apărea în mod evident un element de originalitate, o diferență. Câștig sau pierdere.

Unde îți cauți inspirația?

Inspirația o găsesc de cele mai multe ori în natură, în cadre simple, pe care le pot complica după voia mea. Mă feresc de spații aglomerate cu multe subiecte. Așezarea în spațiu a obiectelor mă atrage, așa că aș putea fotografia un colț de orășel, la ora 6 dimineața, când străzile nu sunt încă pline. Altfel, m-aș retrage într-o pădure cu un iaz la poalele unui deal, unde mai vezi femei pictând sau citind, bărbați pescuind sau odihnindu-se. Alegerea de grupare socială voită a oamenilor mă intrigă, însă nu și masele.

Cum vezi și, mai ales, cum crezi că o să se desfășoare toată această călătorie a ta în lumea fotografiei? Unde ai vrea să te ducă?

Imaginația mea este deseori debordantă, așa că îmi doresc să ajung foarte departe (mai ales fizic), dar asta doar după o anumită vârstă, când îmi voi putea dedica o mai mare parte din timp pentru fotografie. Peste niște ani voi face înconjurul lumii, voi fotografia aspecte culturale care ne diferențiază și ne aseamănă în același timp, triburi și jungle, natură și vietate. Mai durează un pic. În prezent, o bună parte din proiectele mele vor fi finalizate în cadrul unui proiect-umbrelă, ce se va lansa în anul următor. Până atunci, câteva fotografii pot fi vizualizate aici: Lomography

Ce artiști urmărești și cum crezi că îți influențează asta modul tău de lucru?

Numele ei este Liaye. Este foarte creativă. Mă inspiră să caut expuneri multiple cu mesaj. E o latură a fotografiei pe care o îndrăgesc tare mult. Calculată cu chibzuință, expunerea multiplă poate crea imagini cu un puternic impact vizual și/sau emoțional.

Ce rol reprezintă Photoshop-ul în finalizarea pozelor tale?

Nu folosesc niciun program de editare pentru fotografiile pe care le realizez, dacă acestea sunt pe film.

Ce mesaj dorești să transmiți?

Emoție răbdătoare. Cred în ideea fotografiilor spontane, însă mai tare cred în anticipare și perfecționare. Dacă ceea ce fotograful vrea să surprindă nu este un cadru pasager, un joc cu miză de secunde, aș recomanda fiecăruia să își ia timpul necesar pentru realizarea fotografiei, să fie foarte atent. Este totul un calcul, de unghi, de încadrare etc. Du-te cu 50 de centimetrii mai în stânga, poate acolo este imaginea pe care o cauți de fapt. Nu te grăbi.

Toate pozele: (c) Sarai

 

 

The following two tabs change content below.
Still can't tell exactly my origins because of my Chinese eyes. I love romance. Cartoons and music. Cultartes. Hate fish roe. From the bottom of my heart.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *