Pe ce Muzici ne-am Rupt Capu’ Zilele Astea

Zilele astea am cam lăbărit-o aiurea, n-am mai scris, n-am mai intrat nici pe site-ul de socializare care tocmai a devenit și mai profitabil după scandalul cu datele personale, nici duș n-am făcut până când mi-am dat seama că trebuie să merg la lucru, deci, n-am mai făcut nimic. Bă, dar am stat și am ascultat ce-a mai ieșit nou prin spațiul muzical autohnton și am rămas super mega plăcut surprins. Nu vorbesc de nu știu ce cantități, revărsări de muzici, dar o piesă ici, un clip colo, se strâng frate și sună tot mai bine, mai profesionist, mai legat, mai cum trebuie. N-am vrut să scriu despre, dar simt că îmi explodează capu’ și tre’ să dau afară. În fine, uite cum stă treaba și mai ales cum sună muzicile astea. 

We Are Numbers au dat în noi cu primul clip oficial. „A New Dawn” se numește piesa care se bucură de onoarea asta și sperăm să fie mai multe asemenea onorate. Bun, clipul e cum e, dar piesa e rupere. Nu, nu e un clip rău, doar că am ales să mă opresc mai întâi la muzică. Deci, mi-a plăcut proiectul ăsta de când se numea Deliver The God, de când componența era cumva alta, de când, de când… Băieții ăștia îți lasă impresia că sunt ca vinul ăla peste care trece vremea și se face tot mai bun. Metalul prestat de ei e tot mai plin de energie, ceva mai „apăsat”, mai ales pe partea vocală și, per ansamblu, se apropie vertiginos de o înfățișare foarte ne-românească, ca să zic așa. Clipul are o „poveste” liniară și foarte clasică pentru genul ăsta de metal, însă se observă, fără să fii vreun specialist în domeniu, calitatea foarte bună a imaginii,  o treabă ce mustește de profesionalism. Să mai zic ceva!? Hmm, lasă, dă o geană și vezi cum stau lucrurile:

Despre Cenușa Soarelui am mai amintit pe aici și nu îmi pot opri uimirea legată de proiectul ăsta atât de puțin cunoscut pe la noi. Mă încântă de-a dreptul, și-o repet, cum sună limba română pe combinația asta alternative-metal. Recent ne-au plasat și ei în vizor un clip, al doilea, pentru piesa „Originea Tatălui”. Aici povestea chiar este o poveste și are niște nuanțe destul de profunde. Se simte că oamenii implicați în realizarea lui au depus o muncă destul de intensă, ținând cont că există mai multe planuri de desfășurare a acțiunii. Aș fi vrut, totuși, ca povestea clipului să se învârtă mai mult în jurul acelei imagini a „omului cu lopata” și mai puțin în jurul celei cu trupeții, dar na, fiecare vede ce simte. În schimb, piesa e blană rău de tot. Bagă:

The Different Class este, poate, cea mai cool treabă peste care am dat în ultima vreme. Ca esență muzicală degajă o vibrație super sexy și catchy așa, de-ți crește pulsul instant. Mă rog, acum fiecare cu fanteziile lui, dar băieții ăștia au prins un fir și poate o nișă de care chiar mă bucur că s-au legat. Deci, subliniez, ca esență și mesaj, nu neapărat ca gen și sound, fiindcă mai putem găsi niște exemple aici. Așadar, au lansat piesă nouă, happy me, „Pride” se cheamă ea și e super pizdă. Hai nu vă rușinați acum și alte d-astea, știți la ce mă refer! Și dacă nu știți, luați d-aici ca să vă lămuriți:

Hmm, ce-ar mai fi?! Ah, da, Lazerbreath, un proiect care a fost mai productiv ca niciodată zilele astea și ne-am trezit sub nas cu fix două piese noi, pam-pam. V-am mai spus despre băieții care se ocupă de treburi pe aici, dar repet, nu-i bai, deci, Mihai de la Breathlast și Andrei aka Lazerface. Oamenii o dau pe un electro-pop and nu mai știu ce, de te îndoaie. În spatele aerului de muzică facută în timpul liber și cumva la caterincă, băieții chiar au un mesaj destul de profund, mai ales pentru genul ăsta de sound. Eu zic că timpul liber, atât cât este, dacă e folosit cu cap, poate face și dintr-o caterincă un real câștig pentru suflet, așa că… Lazerbreath, baby: 

Cover Photo: (c) Cenușa Soarelui

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *