Ionuț Domilescu (Cenușa Soarelui): „Kill with Kindness, Gândește cu Capul și Inima la un Loc.” {Exclusiv}

Visez cu ochii deschisi 40% din timpul în care sunt treaz… e foarte frumos să îți permiți măcar 20 de minute pe zi să visezi cu ochii deschiși.

 

CVLTARTES: Salut! Da, deci, de obicei nu întreb lucruri de genul ăsta, fiindcă mi se par extrem de irelevante și uzate, însă, mă seacă o treabă. Cenușa Soarelui ăsta, de unde v-a venit frate ideea asta de nume? Îmi sună cumva ambiguu și oarecum rupt așa din context.

Ionuț: Hehe, așa ai zice, dar e chiar parte importantă din context. Avem scris la bio pe Facebook următoarea chestie: “Cenușa Soarelui reprezintă o abordare sonoră și vizuală a unei lumi create sub forma inițială de benzi desenate.” La personal interest avem, “doar când voi zbura de pe Soarele Negru, am să mor pe Steaua Albă”, iar în descrierea ultimului nostru videoclip lansat, “Originea Tatălui”, la sfârșit veți găsi: “Și astfel, odată cu „Originea Tatălui” își fac apariția și primele personaje din Steaua Albă, capitala Coroniei.” Piesele noastre, la fel și numele sunt legate de un concept. Un concept dezvoltat de Ionuț Dumitrescu, chitaristul nostru. Un concept ce l-a simțit și pregătit de mult timp. Chiar dacă suntem o trupă tânără, asta nu înseamnă că munca de pregătire a fost depusă ieri.(râde) Pe scurt, e o poveste întreagă care, pe mine m-a lăsat gură cască, sincer, în momentul în care Ionuț mi-a spus parte din ea. E o întreagă carte la care el lucrează. O lume doar a lui. În momentul de față ne străduim să găsim o modalitate în care povestea lui Marco, Marcus, Mendor, mai simplu spus, clanul Dorian, să ajungă și la voi. Mai durează oleacă până e gata cartea. (zâmbește)

Oricât de tare ne ferim să recunoaștem și să părem umili, nu cred că e cineva care nu și-a imaginat că, în domeniul său, o să ajungă, la un moment dat, un star. Ei bine, cum ar arăta varianta ta de rockstar?

Când eram în liceu, simțeam că a fi rockstar înseamnă să te știe lumea, să moară gagicile după tine, să fii plin de bani și să te plimbi în jurul lumii într-un avion privat. Acum, sincer, cred că ceea ce îmi doresc cel mai tare e să las ceva fain în urma mea. Cumva simt că pot să fac asta prin muzică. Mi-ar plăcea foarte tare ca peste 20-30 de ani oamenii să mai asculte Cenușa Soarelui, Kaidun sau de ce nu Simbio, prima trupă în care am avut ocazia să compun. Cred că asta e actuala mea definiție de rockstar. Să inspiri generații așa cum am fost și eu inspirat, să compui muzică eternă, la fel cum încă ascult unele albume și piese care au ieșit acum X ani, să fii sincer și implicat în ceea ce înseamnă “arta” ta. E tot ce ai mai de preț pe planeta asta. Poate singura entitate care nu te va trăda niciodată. 

Photo: (c) Miluță Flueraș

Te mai joci? Care a fost ultimul joc pe care te-ai gândit să-l încerci?

Am fost mega addicted to World of Warcraft cât am fost în liceu și ceva ani după. Vreo 8 în total cred. Assassination Rogue 4life! M-am cam lăsat o perioadă de orice însemnă joc, apoi m-a prins League of Legends. M-am lăsat și de ăla, iar în prezent am trecut la versiunea modernă de Solitaire, adică Hearthstone. Și cu ăsta am o relație de love/hate. Când nu mă jucam, ma uitam la playthrough’s. De multe ori voiam să văd cum e un joc, dar comp-ul nu mă ajuta, îl aveam de ceva ani buni și pe ăla. Momentan pot spune că nu mai sunt așa de atras de jocuri. Poate de VR. E o experiență UIMITOARE! Am avut ocazia să mă prostesc puțin când am fost într-o vizită la niște prieteni în Anglia și efectiv mi-a schimbat percepția asupra naturii umane și cât de ușor influențabilă e. Domilescu Ion, ușor influențabil!
Colegii de trupă pe de altă parte, sunt gameri profesioniști. Ionuț și Paul bagă mare Dark Souls + Bloodborne, Robi e întortocheat în Path of Exile, World of Warcraft și ocazionalul meci amical de Hearthstone, iar Adi…well, Adi e un mister. (râde)

Ce te deranjează la scena asta de rock „necunoscut” de la noi? Nu, nu încerc să te pun rău cu oamenii care o ard pe zona asta, însă am impresia că, pe undeva, ceva pute și toți se feresc să o spună. Sau, la fel de probabil, mă pot înșela.

Mi-e foarte greu să mă pronunț pe subiectul ăsta. Chestia asta cu deranjatul cred că ține de tine și cat de tare lași ceva să te deranjeze. Perseverezi și cauți căi. Apare o probemă, găsești soluții. Nu poți singur, ceri ajutor. Sunt sigur că avem noroc de oameni faini. Eu pot să spun că mereu am avut parte de oameni faini în jurul meu… de fapt oricum spun asta mereu, Kill with kindness, gândește cu capul și inima la un loc. E pasiune până la urmă, care ajunge să fie capitonată în business.

Ce crezi că ar trebui făcut pentru ca rock-ul să devină o industrie și la noi? Mai exact să trăiești din rockăreala frate, să ai o viață d-aia cu casă pe plajă, turnee căcălau, gagici, fame and shit.

Pai, sunt sigur că trebuie persevereță. Industrie e deja sau poate ne tot zicem că nu e. Simt că tot mai multă lume face chestii tot mai profi. Asta mă bucură enorm. Până la urmă cine ridică o industrie? Mă gândesc că oamenii. Deja văd cum se lucrează împreună și cum tot mai multe relații sunt făcute. Avem trupe care ne reprezintă mândri pe afară, calitatea produselor interne crește tot mai mult. Eu zic că suntem pe calea cea bună. Sau poate sunt visător. Sau poate amândouă. Plus, o casă pe plaja nu e așa scumpă, i se spune cort. (râde)

De ce nu cântați în engleză?

Pentru că suntem români.

Crezi că muzica și mai ales rock-ul, mai are puterea și metodele de a schimba ceva sau a devenit pur și simplu entertainment?

Pe mine m-a schimbat de atâtea ori încât nu mai țin minte persoana care eram acum 5-10-15 ani. Muzica are o putere și o importanță aparte în viața noastră de zi cu zi. Fiecare o vede și o simte diferit desigur. E și mai fain când vezi că atâta lume ascultă atatea chestii diferite dar uneori se regăsesc sub un numitor comun, la concerte, toți cuprinși de același sunet. Da, muzica, orice gen de muzică, are puterea de a schimba totul pe planeta asta. Să nu uităm că nouă ca oameni, ne cam place să ne simțim bine, fericiți și fără griji, nu?

Vreun regret de când te-ai apucat de muzică?

Că nu am învățat să cânt și la chitară.

Când erai copil ai fi vrut să devii…

Culmea, muzician. E genetic cred. Mama, unchiul, verișoara, bunicii, străbunicii. Ceva îmi spune că era inevitabil. Majoritatea rudelor din partea mamei mele au fost sau sunt într-un fel sau altul artiști.

Crezi că după somn, mai există vise?

Eu visez cu ochii deschisi 40% din timpul în care sunt treaz. Daca te-ai uitat la Scrubs, ai putea zice că sunt ca JD. Dacă nu, îți spun eu că e foarte frumos să îți permiți măcar 20 de minute pe zi să visezi cu ochii deschiși. Suntem fugăriți de greutăți inutile, care doar ne fac să ne dorim și să căutăm o rutină ce teoretic, în mintea noastră, ne poate salva de la nenorocire. Căutăm confortul odihnei dar suntem presați de pasul rapid al lumii ce a’dracu se învârte tot mai repede. Nu vrei să te simți lăsat în urmă. Așa că te oprești pentru 20 de minute și tragi un vis. Și mergi mai departe. Sau te duci să îți iubești pisica. Ceau Foxyyyyy!!! Shout-out to ma’ boy!

Cum crezi că ar arăta o lume în care toți oamenii și-ar câștiga existența din pasiuni? Crezi că s-ar găsi oameni care să lucreze pe vidanjeră din pasiune, de exemplu?

Ar fi foarte mulți oameni fericiți. E greu să faci saltul ăla și să crezi în tine atât de mult încât să zici, hai că o fac de capul meu. Dar cei ce o fac, respiră zilnic de 2 ori mai ușor și de 4 ori mai greu. Să fii propriul șef înseamnă disciplină, pasiunea înseamnă, umm… pasiune, nebunie, dezorganizare și frâu liber. Unii își dau cu muci’n ciorbă și fac milioane de dolari, pasiunile sunt foarte diferite. Există ceva pentru fiecare. Doar fă-o bine.

Nici asta nu fac de obicei, dar fac un efort totuși și te întreb, ce pregătești nou cu Cenușa Soarelui? Aveți vreun plan ceva de care vă țineți și care e menit să vă aducă un anume salt, ca să zic așa?

E o muncă continuă. Compunem, scriem, născocim sigur că da. Tocmai ce-am dat drumul la al doilea nostru videoclip și ne bucură foarte tare acest lucru. Acum ne concentrăm pe primul nostru concert din București. Avem ocazia să cântăm la Arenele Romane Open Air. Cât de fucking tare! 11 Mai va fi o zi foarte faină pentru noi. Abia așteptăm. Cântăm în cadrul festivalului Bucovina Prezintă DET Open Air.

 

Cover Photo Credits: (c) Miluță Flueraș

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *