The True Detective’s Quotes Make Me Come

Am început să mă uit la serialul True Detective în urmă cu 2 săptămâni. Am devorat primele 4 episoade ca pe jeleuri, iar azi-noapte l-am văzut și pe cel de-al 5-lea. Serialul nu mi-a dat practic nicio șansă. Nu o să intru în detaliile tehnice sau în interpretări demne de critică de film, ci o să spun pe scurt de ce True Detective mi-a năruit aproape complet topul serialelor pe care îl aveam eu în minte, cocoțându-se cel puțin printre primele 5 favorite. Și asta doar cu 5 episoade so far.

True Detective are niște replici demențiale. De parcă Nic Pizzolatto și-a propus ca fiecare replică să devină quote. Voi vă dați măcar un pic seama ce înseamnă asta pentru cinefilii amatori? Pentru amatorii de print-screen, 10 minute de serial nu reprezintă altceva decât o agonie masochistă, pentru că în încercarea de a nu pierde din vedere nicio replică, pentru colecție, trebuie să oprești serialul la fiecare câteva zeci de secunde. Deși, cred că dacă aș fi nevoit să văd de două ori același episod în decurs de 2 ore (o dată fără întrerupere, o dată cu întreruperi de print-screen!) nu m-aș supăra absolut deloc. Uite doar vreo 2-3 exemple de quote-uri, să aveți ce posta:

Martin: You wonder ever if you’re a bad man?

Rust: No I don’t wonder Marty. The world needs bad men. We keep the other bad men from the door.

Rust: People… I have seen the finale of thousands of lives man. Young, old, each one was so sure of their realness. That their sensory experience constituted a unique individual. Purpose, meaning. So certain that they were more than a biological puppet. Truth wills out, everybody sees once the strings are cut off all down.

Martin: You know the real difference between you and me?

Rust: Yup, denial.

Martin: The difference is that I know the difference between an idea and a fact. You are incapable of admitting doubt. Now that sounds like denial to me.

Rust: I doubt that.

Martin: I mean can you imagine if people didn’t believe? All the things they’d get up to?

Rust: Exact same thing they do now, just out in the open.

Rust: The hubris it must take to yank a soul out of non existence, into this, meat. And to force a life into this, thresher. Yeah so my daughter, she uh, she spared me the sin of being a father.

Rust: I know who I am. And after all these years, there’s a victory in that.

Martin: Your mom still alive?

Rust: Maybe.

Rust: This place is like someone’s memory of a town, and the memory is fading.

I can see your soul at the edges of your eyes. It’s corrosive, like acid. You got a demon, little man, and I don’t like your face. It makes me want to do things to it.

Martin: You know the good years when you’re in them, or you just wait for them until you get ass cancer, and realize that the good years came and went?

Rust: So death created time to grow the things that it would kill… and you are reborn, but into the same life that you’ve always been born into. I mean, how many times have we had this conversation, detectives? Well, who knows?

Știu, am zis că pun 2-3 citate; Am pus 11, nu mă interesează!

5

Jocul lui McConaughey este fără defecte. Modul în care actorul îl interpretează pe excentricul detectiv Rust Cohle este perfect. Personaj sărit de pe fix în toate modurile posibile, Cohle (the Tax Man) e un geniu al interogatoriilor și al interpretării, mitoman, ateu cu o filosofie de viață pesimist-realistă și cu cunoștințe vaste în toate domeniile posibile. Un individ care a încercat totul înainte de a-și da cu părerea despre anumite aspecte. Un personaj cu monologuri memorabile (pentru că practic sunt monologuri, chiar dacă pretinde că vorbește cu ceilalți; nu se așteaptă niciun moment că interlocutorul ar înțelege ceva din ce spune!) și cu un simț poetic morbid, tragic, înrudit cu fatalitatea. Rust este el însuși un personaj tragic, complex, care se pliază superb pe arhitectura poveștii. În anumite privințe, seamănă cu Gregory House. Deși mult mai puțin ironic.

Serial cu efect, de genul celor care îți schimbă percepția asupra realității, True Detective trebuie urmărit. Cu accent grav pe trebuie.

P.S. Vedeți că nici muzica nu e rea (fuck, genericul ăla!). Playlist

The following two tabs change content below.
Romanian self-taught writer, based in Cyprus, interested in contemporary art, unconventional culture and gonzo journalism. Writing for almost a decade, he is agnostic, supports a censorship-free society and reads way less than he wants.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *