Urmuz: „Pâlnia și Stamate”

dd

Romanul avangardist în 4 părți al lui Urmuz este tipic curentului dadaist în care se încadrează. Nu ține cont de reguli, iar la o primă vedere exprimarea este incoerentă. Am citit romanul lui Urmuz o singură dată, pentru că indiferent de câte ori îl recitești, nu vei scoate din el cunoștințele Universului. Dar cu siguranță (încă nu știu asta, dar am un sentiment profund în acest sens) de fiecare dată când o să-l citești, vei înțelege altceva. Durează 10 minute, pe ceas, să citești Pâlnia și Stamate. Exact, romanul acoperă numai 2 pagini, însă spune multe.

Personajul principal este Stamate, care aparent locuiește împreună cu familia (soția, Bufty și ceilalți 2 „frățiori mai mici”), într-o peșteră subterană. E imposibil să realizezi un rezumat al poveștii. Locuința cu cele trei încăperi, care face practic obiectul descrierii primei părți a romanului, și în același timp cadrul inițial, poate foarte bine semnifica Realitatea.

Cele 3 încăperi pot fi dimensiunile existenței. Cifra 3 are oare vreo semnificație magică? E aleasă la nimereală? Aparent tot romanul este rodul imaginației unui artist bine îndopat cu metamfetamină.

Stamate, eroul care se îndrăgostește după ce Sirena îi face cadou o Pâlnie. O minte deschisă ar putea foarte simplu să încadreze imaginea într-un tablou erotic. „O scutura cu un otrep și, după ce îi unse găurile mai principale cu o tinctură de iod, o luă cu sine și, cu legături de flori și dantele, o fixă alături și paralel cu tubul de comunicație, și, tot atunci, pentru prima oară, istovit de emoție, trecu o dată printr-însa, ca fulgerul, și îi fură o sărutare. Pentru Stamate, Pâlnia deveni de atunci un simbol. Era singura ființă de sex femeiesc cu un tub de comunicație ce i-ar fi permis să satisfacă și cerințele dragostei, și interesele superioare ale știintei.”

Stamate poate fi întruchiparea Filosofului cuprins de scepticism îndârjit (cum apare în roman, „legat de țăruș”), care neagă existența dragostei până în momentul în care, cuprins de aceasta, o idolatrizează și o transformă în unicul scop al vieții. Finalul romanului aduce cu sine reîntoarcerea lui Stamate la origini, după ce Bunfy, fiul pe care Stamate îl hrănea cu celuloid brut, decide să treacă și el prin Pâlnia găsită de Stamate. După cum vedeți, numărul potențialelor interpretări este invers proporțional cu dimensiunile operei. Pâlnia poate fi considerată singura ieșire către Realitate, sau ilustrarea în stilul lui Dante a Infernului. Forma nu este aleasă în mod aleatoriu oricum.

Ca să nu ajung să scriu un articol mai mare ca romanul propriu-zis, mă voi opri aici. 

Citiți integral romanul: 

 [gigya src=”http://static.issuu.com/webembed/viewers/style1/v1/IssuuViewer.swf” allowfullscreen=”true” flashvars=”mode=embed&layout=http%3A%2F%2Fskin.issuu.com%2Fv%2Fcolor%2Flayout.xml&backgroundColor=#666666&showFlipBtn=true&documentId=130912082408-5dee4c9b9ffede91c88ac60a976153a7″ width=”500″ height=”400″ ]

The following two tabs change content below.
Romanian self-taught writer, based in Cyprus, interested in contemporary art, unconventional culture and gonzo journalism. Writing for almost a decade, he is agnostic, supports a censorship-free society and reads way less than he wants.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *