Emanuella Drăgan: „Am Învățat să Caut Inspirație în Răni”

Emanuella Drăgan este o tânără artistă din Ploiești ce realizează imagini de-a dreptul captivante. Nu știi la ce să te uiți prima și prima dată ca nu cumva să îți scape ceva din ochi. Eu m-am uitat de cel puțin trei ori peste pozele și picturile ei, toate au un aer ireal de sofisticat, iar combinația asta dintre contraste puternice și o expresivitate dureroasă până la oase, dă naștere unui joc de ficțiune. Care au fost curiozitățile noastre și care răspunsurile ei, află mai jos. 

Bună, Emanuella! Îți mulțumesc pentru răspunsul tău afirmativ legat de acest interviu. Imi pare că urmăresc lucrările unei Emanuelle sensibile și cumva rănite. Care este povestea ta?

Constrângerile din copilărie se reflectă în lucrările mele, însă refuz să îmi amintesc detaliile concrete. Tot ce s-a întâmplat a fost în favoarea mea. Am învățat să caut inspirație în răni.

Cum te-ai gândit să dai nastere acestor lucrări cu o însemnătate atât de profundă?

Am gândit mai puțin și am simțit mai mult. Sensibilitatea este extrem de importantă în creație.

Pozele, dar si picturile tale par cumva atinse de o spiritualitate, te inițiază într-o altă dimensiune, alt loc sau dacă vrei, alt timp. Posibilitățiile unei lumi pe care tu o creezi sunt infinite. Cum îți descrii stilul și ce anume dorești să transmiți?

Meditez de la vârsta de 13 ani, constant. Cred că spune multe despre latura mea spirituală. 

Se simte ceva foarte intens și dramatic legat de tot ce ține acest proiect al tău. Există vreun termen de asociație între acesta și filosofia ocultă sau protoștiința?

Las privitorul să mă descrie, el reprezintă tot o voce de-a mea. Surprinzător poate fi faptul că eu nu creez întotdeauna pentru ochiul omului. Creez pentru particulele de praf, pentru peretii fiecărei clădiri,  pentru orice formă de viață care mi-a adus inspiratie. Omul, cu siguranță, nu este cea mai importanta ființă din univers.

Există o filosofie sau o viziune asupra lumii care stau la baza muncii tale?

Filozofia paradoxului stă la baza imaginilor mele.

Este cumva arta cuprinsă și de o frică anume? Care ar fi a ta?

Simt toate temerile din lume, pe rând. 

Cum reacționează lumea la imaginile tale?

Am renunțat să le mai arăt părinților lucrările mele, primesc întotdeauna reacții ironice. Nu îmi place să îi văd pe unii căutând forme într-o lucrare abstractă. Cum ai putea să cauți semnificația precum un obiect? … În afară de asta am primit multe reacții memorabile, cred că toți au în comun ideea că merg direct către sufletul lor. 

Care este partea ta favorită în a fi un artist?

Artistul are două emisfere drepte.

Ne poți numi câțiva pași pe care îi urmezi odată cu procesarea unei imagini?

Pasul 1 : mă las prada inspirației.

Imi surâde foarte mult contrastul puternic pe care îl folosești, reușești să atragi privitorul tocmai prin acest joc fictiune/real. Ce artiști ți-au influențat lucrările?

Toți artiștii mă inspiră și mă motivează să îmi urmez propriul meu drum. 

Nu vreau să forțez viziunea nimănui. 

Dacă ar fi să numești o piesă de fundal pentru ceea ce reprezintă munca ta, care ar fi aceea?

David Helpling – soul of a Child 

Care este cartea ta preferată și ce te-a atras cel mai mult la ea?

Caut cartea scrisă special pentru mine. 

Imaginează-ți că te afli într-un alt univers, bazat doar pe lucrările tale. Ce ți-ar plăcea să vezi pentru prima dată?

Mi-ar plăcea să întâlnesc ființele cărora le-am dat naștere în albumul meu numit ,,Peculiar People “. 

În încheiere, ne poți spune care este lucrarea ta preferată?

Lucrarea mea preferată nu are nume, la fel ca și celelalte. O să mă hotărăsc într-un final să vorbesc pentru fiecare dintre ele, e greu. O fac numai pentru că trebuie. Dar nu vreau să forțez viziunea nimănui. 

The following two tabs change content below.
Still can't tell exactly my origins because of my Chinese eyes. I love romance. Cartoons and music. Cultartes. Hate fish roe. From the bottom of my heart.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *