Brain Records by Alexandra Crisbășan (LXVIII)

“This is a project representing the fragments of conversations which my brain has recorded, during different encounters which I decided to write down. […] So, this is what “Brain Records” is; the story of human encounter, human communication, socialization. The story of all of them together as a whole. A story told from the subjectivity and logical storytelling ordering process of my brain.

I don’t think this is art, not necessarily, I don’t label it as a possible form of art either. I just think it’s really interesting to document real communication in the era of smartphones.”

***

Pre-post

Generația digitală mănâncă pixeli.
Aint no love in the heart of a town
Ai fost supus judecăţii vreodată?
Am stat nişte ani închis. În sine.
I wanna know the “why” in everything
Vocea lui sună de la distanță,
Ca vocea ta de aproape.
Unii se nasc să schimbe doar ceea ce nu aleg.
Vă înțeleg nevoia de a vă manifesta ego-ul,
Slabiciunea firii umane…
Death is but the doorway to new life
We live today we shall live again
In many forms shall we return.
Te rog prințesă, îndeasa-le în gură!
Mă doare-n pulă, beau o bere
O vorbesc în 5 minute.
I prefer the cold. It makes me numb.
Why can’t I be numb if it makes me strive for heat.?
Norocul este atunci când șansa
Se întâlnește cu pregătirea.
Your body prepares itself for the next pain session.
Ofertele ascund defecte.
Argumentele sunt solide,
Întrebarea lasă de dorit.
Aș putea să prind fix ei ultimii ani,
Dar copilaria este locul acela lipsit de griji
Pentru că este perioada în care 
Îți alegi cușca ca să aspiri spre siguranță.
Dacă acesta este cazul, 
Nu pot să-mi las răgaz să zac prin cuști
Doar pentru a-mi da timp să accept
Că doar cuștile oferă garanții și promisiuni.
Când pot învăța să trăiesc fără?
Viața se masoară în numărul de momente
Care-ți taie respirația.
Secretele nesemnificative se demască singure,
Restul se duc pe lumea cealaltă.
Je suis es eu spart,…dar tu est crăpat!
Nu te mai ascunde sub preș, că nu ești praf!
When I change, the whole world changes.
Nu-mi spune pe nume! E și mai rau…
Work is the curse of the drinking class…
I bargained, because that’s what addicts do.
I was charming,  because that’s what addicts are. 
In the end I got two  weeks to think about it.
Life isn’t a support-system for art.  It’s the other way around.
(Stephen King “On Writing” found out about it two days ago, devoured it whole yesterday, strongly recommend!)
Photo via Alexandra’s InstagramYou can also follow her on her Website.
The following two tabs change content below.
Bucharest-based artist. Psychedelic photographer, brain-scratching writer / poetess and priestess of the macabre.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *